A fost odată o familie în care exista pace şi înţelegere. Într-o seară s-a iscat o ceartă în urma căreia cei doi au plecat supăraţi la culcare, în camere diferite. Dimineaţa următoare , soţul trebuia să se trezească devreme, lucru care nu se întâmpla de obicei. Cum nu conta prea mult pe ceasul deşteptător, căci i se mai întâmplase să nu-l audă, şi cum dorea să rezolve cumva conflictul apărut între el şi soţia lui, s-a hotărât să o roage pe aceasta să-l trezească, deoarece ea pleca destul de devreme la serviciu. Aşa că i-a scris un bilet şi, în timp ce soţia era la baie, i l-a pus pe pernă. Pe bilet scria: “Draga mea, te rog să mă trezeşti şi pe mine la ora şase”. Mare i-a fost supărarea când s-a trezit aproape de ora nouă, în unduirea razelor soarelui. Spre surprinderea lui a găsit pe pernă un bilet din partea soţiei pe care scria: “Dragul meu, trezeşte-te, e ora şase”.
Conflictele de idei, diferenţele de opinie, neînţelegerile sau alte dificultăţi de relaţionare sunt inevitabile în relaţia de căsătorie, dar nu trebuie să ne temem de faptul că ele se produc. Comunicarea este un dar din partea lui Dumnezeu şi o dovadă că suntem creaţi după chipul şi asemănarea Sa. Ceea ce uităm adeseori este faptul că majoritatea conflictelor şi neînţelegerilor se produc din cauza comunicării defectuoase. Dar cum să comunicăm eficient? Comunicarea nu este un dialog între surzi, ci între două persoane care ştiu să asculte, să manifeste empatie şi înţelegere.
Specialiştii în comunicare spun că, pentru a avea un dialog eficient, şi ca celălalt să înţeleagă corect mesajul, este nevoie să ţinem cont de următoarele reguli:
1. Alege timpul cel mai potrivit pentru a comunica.
2. Dezvoltă un ton plăcut al vocii.
3. Fii clar şi specific.
4. Fii pozitiv.
5. Respectă opinia partenerului.
6. Fii sensibil la nevoile partenerului.
7. Dezvoltă arta conversaţiei.
Dumitru Stăniloaie spunea: „Convorbirea este mijlocul comunicării vieţii de la unul la altul, mijlocul comunicării unuia către altul fără a se confunda. Îi vorbesc altuia, dornic să ştiu că mă ascultă cineva; am nevoie să-mi vorbească pentru ca să văd că are cineva nevoie de mine.” Astfel, comunicarea arată că avem nevoie unii de alţii, că dorim să fim de ajutor celui de lângă noi. Ne exprimăm astfel durerile şi bucuriile, speranţele şi eşecurile, împlinirile şi dezamăgirile.
Pe lângă cuvinte, privirea, ascultarea, atingerea, empatia au un rol important în relaţia de căsătorie, dar nimic nu poate egala puterea pe care o are vocea, de a comunica dorinţele inimii. În ce priveşte dialogul sunt câteva lucruri importante în stabilirea unei relaţii apropiate:
– Cei doi să îşi adreseze reciproc complimente sincere;
– Să folosească termeni afectivi unul pentru celălalt;
– Să discute faţă către faţă;
– Atingerile exprimă sentimentele pe care le au unul faţă de celălalt;
În căsătorie, pe măsură ce relaţia se adânceşte şi prietenia se dezvoltă tot mai mult, se naşte o încredere mai mare în cel de lângă tine şi mai multă deschidere. Atmosfera de înţelegere şi siguranţă pe care o produce folosirea cuvintelor afective şi a complimentelor, pregătesc terenul pentru o părtăşie tot mai profundă, pentru creşterea intimităţii. Cel mai grăitor exemplu este dialogul dintre cei doi iubiţi despre care scrie în cartea Cântarea Cântărilor din Biblie. Acolo se poate observa şi înţelege mai bine importanţa şi frumuseţea comunicării.
În concluzie, pentru a construi şi a menţine o relaţie, este nevoie să înţelegem şi să aplicăm regulile comunicarii, altfel spus, dialogul trebuie să se caracterizeze prin încredere, deschidere şi exprimarea iubirii. Numai în felul acesta comunicarea poate fi ancora salvatoare a oricărei relaţii.